Behind the scenes

Am fost întrebată de curând de ce nu mai scriu. Când va apărea următorul articol pe blog? Sau dacă am renunțat deja la ideea de blogging. Cine mă cunoaște cu adevărat, știe că eu nu renunț așa, cu una, cu două. Îmi ia foarte mult timp până să o fac. Încerc, încerc și încerc până când consider că am încercat suficient încât nu-mi rămâne decât alternativa de în sfârșit a renunța. Îmi place să mă asigur că am făcut tot ce mi-a stat în putință înainte de a alege să mă retrag. Prin urmare, nu! Nu am renunțat la blogging, doar că efectiv ideile refuzau să apară, inspirația era egală cu 0 și nici dispoziția necesară nu o aveam încât să fiu în stare să public ceva drăguț. Nu vă imaginați că acum mă simt extraordinar de bine (n-am ieșit din casă de luni, astăzi este miercuri și nu voi ieși până pe sâmbătă. Vă întrebați poate dacă am Covid — ei bine, n-am sau cel puțin nu sunt sigură încă — dar despre asta voi povesti într-un alt articol care va face referire strict la această perioadă de câteva zile în care absentez din nou la sală — AGAIN FOR GOD DAMN SAKE — și devin antisocială stând ca o băbuță în halatul ei roșu, dar ne pierdem în detalii. Voiam să ajung la ideea de „sală”. Ei, uite că până la urmă învăț și eu cum să ajung unde-mi doresc.

When life happens…

Ideea de a scrie articolul acesta a venit în momentul în care diferite persoane mă felicitau pentru evoluția mea fizică datorată sportului. Niciodată nu am fost pasionată de sport. Îmi aduc aminte de perioada liceului în care uram orele de educație fizică. Nu-mi plăcea să alerg (lucrul acesta cred că a rămas totuși neschimbat fiindcă nici acum nu-mi place genul ăsta de cardio neapărat), dar îmi place sa fac mișcare. Îmi place să-mi simt inima care-și crește bătăile pe minut, îmi place transpirația care vine o dată cu sportul. Îmi plac rezultatele, starea de bine pe care o ai datorită endorfinelor care se eliberează în urma exercițiilor fizice, îmi place rutina. Este o rutină, cel puțin pentru mine. Mai mult decât atât, nu este una nocivă care să afecteze. Este cât se poate de sănătoasă și normală. Doar că uneori life happens. And it happens in a way that it wipes the floor with you and you’re just trying to find your way back up to the ceiling. Ei bine, mă regăseam de foarte multe ori în situații pe care trebuia să le confrunt, rezolv, să le pun capăt. Existau situații neprevăzute. Erau momente când sportul venea pe locul 2 în viața mea fiindcă trebuia să aleg. Și alegeam bine, nu despre asta este vorba, doar că în acele momente, ideea de a face sport, fitness — call it however you want it — pica în favoarea altor lucruri, iar eu încercam să nu-mi pierd totuși motivația și să mă mențin pe linia de plutire. Nu a fost ușor, n-am să mint. Simțeam că duc o luptă cu mine, iar acea luptă părea că nu se mai sfârșea.

The battle within ourselves

Sunt transparentă ca întotdeauna și pot să spun că indiferent de ce sport practicați — fie că e vorba de fitness sau sporturi de contact precum fotbal, volei, handbal ș.a.m.d — mereu vor exista perioade dificile pe care le veți întâmpina în drumul vostru către succes. Consider ca toți ne aflăm într-o mică sau mai mare măsură pe drumul către succes. Facem tot posibilul să atingem succesul și țelurile stabilite. E greu, iar cel mai greu este să stai de vorbă cu tine și să-ți convingi creierul că trebuie să reziști. Tu și gândurile tale. The most toxic relationship you could ever have. 

Some of the greatest battles will be fought within the silent chambers of your own soul.

Vorbeam mai sus despre situații care pot apărea pe drum, situații imprevizibile care ne împiedică să înaintăm, ba mai mult ne obligă să stagnăm până când le găsim o rezolvare. Aceasta există, trebuie doar să o căutăm. Ei, astfel de situații m-au împiedicat și pe mine din a mai face sport o bună parte din anul 2021. Mergeam întrerupt la sală, adormeam la ore târzii, iar alimentația nu a fost grozavă. Desigur, nu mâncam tot ceea ce apucam și făceam tot posibilul sa îmi respect mesele, ba mai mult le pregăteam în avans pentru zilele ce urmau, lucru pe care îl fac de vreo 2 ani încoace. Partea proastă era că am ajuns să consum mai mult zahăr decât de obicei din cauza stresului și al anxietății care mă loveau când nu mă așteptam.  You wouldn’t say that, huh? Ei bine, da, făceam asta, De fiecare dată când oamenii îmi spun “Arăți foarte bine! Felicitări!” zâmbesc și mă gândesc “Nici măcar eu nu știu de ce și cum, dar hei, mulțumesc!”

Cu toții (ne) luptăm. Cu noi, cu viața, cu alții ca noi. Ce vreau să-ți spun este că de lupta cu noi înșine nu vom scăpa niciodată. Este o luptă cu care ne-am născut și pe care o vom duce la nesfârșit. Nu există învingători sau pierzători. Există doar „Pot și am să depășesc și acest obstacol!”, iar asta se aplică oricând, oriunde în viață. Schimbă-ți gândirea și te asigur că va merita. E bine de știut că în spatele fiecăruia dintre noi se poate afla o persoană despre care să nu cunoaștem nimic. Nu știm prin câte încercări a avut de trecut sau de câte ori viața l-a testat sau dacă a pierdut sau nu pe cineva drag. Poate să fie fericit sau nu. Poate mușamaliza totul fără ca tu să-ți dai seama. Fii blând. Ai răbdare. Fă oamenii să zâmbească, spune-le că arată bine, complimentează-i. After all, if we don’t tell people how we feel how will they know?

We are all struggling…

and I am too, dar asta nu mă împiedică din a merge mai departe. Și nici pe tine nu ar trebui. Tind să mulțumesc tuturor oamenilor prin intermediul acestui articol care au reușit să mă facă să zâmbesc în momentele dificile și care au fost și sunt aici. În spatele corpului pe care l-am obținut prin sport, muncă, alimentație, odihnă și multe alte sacrificii se află un suflet care luptă mereu, care se ceartă cu propriile gânduri, care se contrazice, care e într-un paradox cu el însuși. Nu e ușor, nu a fost și nici nu va fi.

Of course it’s hard. It’s supposed to be hard. If it were easy, everybody would do it. Hard is what makes us great.

Acest citat m-a inspirat de-a lungul anilor și pot să spun că deseori mă surprind gândindu-mă la el.

Aveți grijă de voi și de sufletul vostru!

Love,

Oana

Sursă imagini: Pinterest & freepik